10 efecte ale muzicii asupra creierului

0
3420

Muzica poate îmbunătăţi IQ-ul verbal, poate fi un ajutor în tratarea bolilor de inimă, evocă culori în minte şi chiar te ajută să vezi în jurul tău feţe vesele. Orice fan al muzicii ştie ce putere uluitoare poate avea muzica atât asupra gândurilor cât şi asupra emoţiilor. Muzica bună poate transforma o zi obişnuită în ceva magic, chiar spiritual.

Aceasta poate furniza consolare, eliberare, senzaţii puternice şi multe altele. Dar influenţa muzicii se răspândeşte mai mult decât atât încă: chiar din codul nostru genetic, prin gândurile şi corpurile noastre şi în exterior prin modul în care ne asociem în grupuri.

1. Îmbunătăţeşte IQ-ul verbal

Practicarea pianului nu îmbunătăţeşte doar abilităţile muzicale, de asemenea, poate îmbunătăţi abilităţile vizuale şi verbale.

Un studiu realizat pe copii cu vârsta între 8 şi 11 ani a descoperit faptul că cei care au avut ore de muzică extracurriculare, au dezvoltat un IQ verbal mai mare şi abilităţi vizuale, faţă de cei fără pregătire muzicală. (Forgeard şi colaboratorii, 2008).

Acest lucru indică faptul că beneficiile învăţării unui instrument nu sunt doar muzicale, ci se extind asupra cogniţiei şi percepţiei vizuale.

2. Senzaţie de frisoane

Ai simţit vreodată frisoane pe şina spinării în timp ce asculţi muzică? Potrivit unui studiu realizat de Nusbaum şi Silvia (2010), peste 90% dintre noi simţim asta.

Totuşi, cât de mult simţi depinde de personalitatea ta. Persoanele care au scoruri mari la una din cele cinci dimensiuni ale personalităţii denumite „deschidere către experienţă”, sunt mai predispuse să simtă cele mai multe frisoane atunci când ascultă muzică.

În acest studiu, persoanele cu scoruri mari la deschidere către experienţă erau mai predispuse să cânte la un instrument şi să considere muzica importantă pentru ei.

Citește și:  Inteligenţa artificială poate identifica o persoană gay folosind o singură fotografie


3. Ascultarea activă amplifică fericirea

Dacă nu simţi frisoane, poate că ar trebui să te străduieşti mai mult. Un studiu recent contrazice vechiul sfat că este inutil să încerci în mod activ să te simţi mai fericit.

În studiul realizat de Ferguson şi Sheldon (2013) participanţii care ascultau compoziţii clasice optimiste aparţinând lui Aaron Copland, în timp ce încercau în mod activ să se simtă mai fericiţi, au simţit că starea lor de spirit s-a îmbunătăţit mai mult decât în cazul celor care ascultau muzica în mod  pasiv.

Acest lucru indică faptul că ascultarea activă, mai degrabă decât să laşi muzica să treacă neobservată, conferă acestei experienţe o putere emoţională în plus.

4. Cântatul împreună ne aduce împreună

Din moment ce muzica este de obicei o activitate socială, să facem acest lucru împreună ne poate ajuta să ne apropie.

Un studiu realizat pe aproape o mie de elevi finlandezi care au participat la cursuri de muzică extinse, a descoperit faptul că elevii au indicat un grad de satisfacţie mai mare la şcoală la aproape orice materie, chiar şi la cele care nu au  legătură cu orele de muzică în sine. (Eerola & Eerola, 2013)

Explicând rezultatele, conducătorul studiului Päivi-Sisko Eerola a afirmat:

„Cântatul în cor sau în ansambluri sunt activităţi populare la orele de muzică extinse. Alte studii au stabilit faptul că oamenii consideră foarte agreabilă sincronizarea împreună cu alţii. Acest lucru creşte apartenenţa în cadrul grupului şi chiar poate face ca oamenii să se placă mai mult ca înainte.”

Citește și:  In Tibet există o populație de oameni stranii, care nu poate fi încadrată în nicio rasă umană terestră. Ei fac parte din triburile Dropa şi Ham

5. Muzica tratează bolile de inimă

… sau cel puţin poate ajuta la gestionarea stresului şi anxietăţii asociate cu un tratament pentru bolile cardiace coronariene.

Analiza unui număr de 23 de studii ce a cuprins aproximativ 1.500 de pacienţi a descoperit faptul că ascultarea muzicii a redus ritmul cardiac, tensiunea arterială şi anxietatea în cazul pacienţilor cu boli de inimă. (Bradt & Dileo, 2009).

6. De ce muzica tristă îţi îmbunătăţeşte starea de spirit

„Managementul stării de spirit” este principalul motiv pentru care oamenii îndrăgesc muzica.

Şi toţi fanii muzicii cunosc faptul că muzica poate avea un efect catartic. Dar, este încă ciudat că pentru unii oameni muzica tristă poate, în circumstanţele potrivite, să le îmbunătăţească starea de spirit. De ce?

Potrivit unui studiu realizat de Kawakami şi colaboratorii săi (2013), muzica tristă este plăcută deoarece creează un mix interesant de emoţii: unele negative, unele pozitive.

În mod esenţial, sesizăm emoţiile negative din muzică, dar nu le simţim în mod puternic.


7. Vedem feţe vesele

Muzica te poate face să te simţi diferit, dar, de asemenea, până şi 15 secunde de muzică pot schimba modul în care judeci emoţiile exprimate de feţele altor persoane.

Un studiu realizat de Logeswaran şi colaboratorii săi (2009) a descoperit că o explozie rapidă de muzică veselă îi determină pe participanţi să perceapă feţele celorlalţi ca fiind mai fericite. Acelaşi lucru a fost valabil şi pentru un fragment de muzică tristă. Cel mai mare efect a fost observat atunci când oamenii priveau feţele cu o expresie neutră.

Cu alte cuvinte: oamenii proiectau starea muzicii pe care o ascultau pe feţele altor persoane.

Citește și:  Ştiaţi că… Barza este o pasăre mută?

8. Culoarea muzicii

Muzica, în mod natural, îi face pe oameni să se gândească la anumite culori. În diferite culturi, oamenii combină anumite tipuri de muzică cu anumite culori.

Într-un studiu realizat de Palmer şi colaboratorii săi (2013), atât oamenii din Mexic cât şi cei din Statele Unite au indicat similarităţi remarcabile în asocierea culorilor mai anoste, mai închise cu fragmente muzicale mai triste şi asocierea culorilor mai deschise, mai puternice cu muzica mai veselă.

O reexaminare al acestui studiu a indicat faptul că aceste asocieri muzică-culoare au fost observate datorită conţinutului emoţional al muzicii.

9. Poate muzica să-ţi readucă vederea?

În 60% din cazurile în care persoanele suferă un atac cerebral, zonele vizuale ale creierului sunt afectate.

Acest lucru conduce la „neglijare vizuală”: pacientul îşi pierde gradul de conştientizare al obiectelor de pe partea opusă a creierului ce a fost afectată.

Dar, studiile au descoperit că, atunci când pacienţi ascultă muzica lor preferată, o parte din atenţia lor vizuală se restabileşte (Tsai şi colaboratorii, 2013).

Deci, muzica poate fi un instrument important pentru reabilitare, în cazul pacienţilor cu atac cerebral.

10. Bebeluşii sunt născuţi să danseze!

Copiii chiar şi de cinci luni răspund ritmic la muzică şi se pare că consideră acest lucru mai interesant decât vorbitul.

Într-un studiu realizat de Zentner şi Eerola (2010) bebeluşii dansau în mod spontan la toate tipurile diferite de muzică, şi aceia care ţineau ritmul cel mai mult erau şi cei care zâmbeau cel mai mult.

Poate că muzica este într-adevăr în genele noastre!

Traducere de Ioana-Mădălina Ilinca după  10-magical-effects-music-has-on-the-mind

LĂSAȚI UN MESAJ