11 Tipuri de comportament rău pe care părinții le transmit copiilor lor fără să-și dea seama

Fiecare părinte își dorește tot ce e mai bun pentru copilul său, dar se întâmplă adesea să îi rănească datorită dragostei exagerate sau a dorinței de a îi proteja în mod exagerat

Sponsored links

S-ar putea să ignore opiniile copiilor lor sau să încalce regulile pe care și le-au stabilit. Și chiar dacă adulții au intenții bune, astfel de acțiuni îi pot face pe copii să se simtă confuzi și nesiguri despre cum ar trebui să se comporte în lume.

Noi am strâns mai multe informații despre acest subiect, pentru a vă arăta care sunt acele situații în care părinții au un comportament ipocrit și îl transmit și copiilor fără să își dea seama.

1. „Nu ai voie să minți oamenii, dar eu am.”

Părinții își învață copiii să spună întotdeauna adevărul și să accepte consecințele comportamentului lor. Dar uneori chiar părinții sunt cei care încalcă această regulă. A spune minciuni frumoase, a împacheta frumos adevărul sau a ascunde unele informații pentru că „a spune adevărul nu va schimba nimic” poate părea destul de ipocrit în ochii unui copil.

2. „Trebuie să dormi singur, dar eu nu trebuie.”

Mulți părinți cred că a dormi cu copilul în fiecare noapte îi distruge acestuia independeța și refuză să doarmă cu el.

Dar întrebarea este de ce adulții ajung să doarmă în aceeași cameră, dar copiii trebuie să fie separați? Unii psihologi sugerează că a ajuta copilul să adoarmă ajută la crearea unei legături emoționale mai puternice și îmbunătățește sănătatea mintală a copilului.

3. „Eu pot decide când mi-e foame, dar tu nu.”

Deși alimentația sănătoasă este importantă, toți avem în continuare propriile preferințe și, uneori, pur și simplu nu avem chef să mâncăm un anumit aliment. Adulții au varianta de a alege ce să mănânce, fie că este vorba de o masă nesănătoasă, fie pot sări peste prânz dacă nu le este foame. Dar copiii sunt lipsiți de această opțiune și trebuie să se supună întotdeauna regulilor părinților, chiar dacă adultul nu le respectă nici el întotdeauna.

4. „Pot să petrec ore întregi cu telefonul în mână, dar tu nu poți.”

În medie, oamenii petrec mai mult de 3 ore pe zi folosind telefonul, ca să nu mai vorbim de timpul petrecut pe laptopuri, tablete sau la televizor. Și, deși este complet sănătos să limitezi timpul pe cae copilul tău îl petrece cu telefonul în mână, părinții ar trebui să fie mai atenți și la timpul pe care ei îl petrec în acest mod. În caz contrar, poate părea destul de ipocrit când un părinte încearcă să-i spună unui copil să lase telefonul și să găsească o altă modalitate de a se juca, în timp ce el stă pe rețelele sociale toată ziua.

5. „Ție îți poate fi prea cald sau prea frig, dar lui nu.”

Unii părinți sunt prea protectori atunci când vine vorba de a-și îmbrăca copilul în funcție de vreme. Ei nu iau în considerare felul în care se simte cu adevărat copilul și adesea fac presupuneri bazate pe propriile lor percepții. Dar când vine vorba de ei, pur și simplu aleg hainele în funcție de vreme.

6. „Trebuie să împarți totul, dar eu nu trebuie să împart nimic.”

Părinții îi învață adesea pe copii să-și împartă jucăriile cu alți copii, să facă compromisuri și să suporte unele situații care ar putea fi neplăcute pentru ei. Dar adulții, dimpotrivă, pot fi foarte posesivi, încăpățânați și nu doresc să-și sacrifice confortul. Copiii sunt indivizi unici cu propriile nevoi și păreri, așa că este important să stabiliți limite sănătoase și să țineți cont de părerile lor.

7. „Trebuie să faci ceea ce îți cer imediat, dar eu nu trebuie.”

Părinții se așteaptă ca copiii lor să le execute comenzile imediat, indiferent de ceea ce făcea copilul înainte. Ignorarea părerii copilului dumneavoastră îl poate face să creadă că dorințele și opiniile lui nu sunt importante. Nu este vorba despre a nu-ți disciplina copilul, ci mai mult despre a-i oferi spațiu de care ar putea avea nevoie.

Sponsored links

8. „Nu îmi pasă de sentimentele tale, dar ție trebuie să-ți pese de ale mele.”

Poate fi dificil pentru copii să-și recunoască și să-și gestioneze sentimentele, dar este treaba părinților să-i ajute să treacă cu bine prin ele. Însă ignorarea emoțiilor copiilor sau pedepsirea acestora pentru a se simți într-un anumit fel nu va aduce nimic bun. Mai ales dacă adulții au tendința de a scăpa de nervi acționând emoțional și „nerezonabil” din când în când.

9. „Trebuie să încerci mereu să fii mai bun, dar eu nu trebuie.”

Părinții își doresc ca copiii lor să reușească pe toate planurile în viață și încearcă mereu să-i motiveze să studieze și să încerce lucruri noi. Iar atunci când copilul se plictisește sau nu este motivat, părintele vine cu motive pentru care ar putea avea nevoie de aceste cunoștințe în viața lor. Dar adesea se contrazic pe ei înșiși, nedând exemplu copiilor lor și făcând exact opusul a ceea ce au spus.

10. „Nu ar trebui să-ți fie frică să te exprimi, dar mie îmi e groază de opinia publică.”

 

Adulții își văd adesea copiii ca fiind cele mai bune versiuni ale lor, că îi împing să facă lucruri de care ei sunt îngroziți. Deși este esențial să încurajăm copilul să fie curajos, să se exprime, problema este că uneori părinții așteaptă prea mult de la copiii lor fără a le explica cum funcționează lumea și a le arăta la ce se pot aștepta într-o situație similară prin exemplu.

11. „Nu ar trebui să-ți faci griji pentru lucrurile care te deranjează, dar eu pot face asta.”

Părinții își doresc ca copiii lor să fie fericiți și lipsiți de griji, mai ales dacă nu pot schimba cu adevărat ceva sau influența o situație. Dar copiii trebuie să vorbească despre problemele lor ca să nu-și blocheze emoțiile sau să simtă că problemele lor nu sunt suficient de importante pentru a le împărtăși.