În inima Munților Apuseni, sub un strat de gheață care s-a format pe când primele orașe din Mesopotamia abia se ridicau, cercetătorii români au izolat o bacterie care sfidează logica medicinei moderne: deși nu a întâlnit niciodată un antibiotic produs de om, rezistă la 10 dintre ele. Descoperirea, publicată în revista Frontiers in Microbiology la începutul anului 2026, ridică întrebări incomode despre ce anume credem că știm despre rezistența antimicrobiană.
Ce au găsit cercetătorii în gheața Peșterii Scărișoara
Echipa coordonată de dr. Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie București al Academiei Române, a forat o carotă de gheață lungă de 25 de metri în „Sala Mare” a Peșterii Scărișoara — una dintre cele mai mari peșteri cu ghețar subteran din lume, cu un volum de aproximativ 100.000 de metri cubi.
Peștera e o adevărată arhivă congelată. Straturile de gheață de acolo acoperă aproape 13.000 de ani de istorie climatică și biologică a regiunii. Din stratul datat la circa 5.000 de ani — deci din perioada în care pe teritoriul actual al României funcționau culturile Cucuteni și Gumelnița — a fost izolată o tulpină bacteriană nouă, denumită Psychrobacter SC65A.3.
Testată în laborator împotriva a 28 de antibiotice folosite curent în practica medicală, bacteria a rezistat la 10 dintre ele, distribuite pe 8 clase farmacologice diferite. Printre ele se numără tratamente uzuale pentru tuberculoză, colită, infecții urinare, infecții pulmonare și sanguine. Când i-au secvențiat genomul, cercetătorii au identificat peste 100 de gene asociate rezistenței antimicrobiene.
De ce e această descoperire atât de ciudată
Ne-am obișnuit cu ideea că rezistența la antibiotice este un efect al comportamentului uman din ultimele decenii: prescrierea excesivă, automedicația, folosirea masivă în zootehnie. E o imagine corectă, dar incompletă.
O bacterie înghețată de 5.000 de ani nu a avut niciodată cum să „învețe” să reziste la penicilina lui Fleming (descoperită în 1928) sau la cefalosporine (anii ’60). Și totuși, rezistă. Asta înseamnă că mecanismele de apărare bacteriene — pompele de eflux, enzimele de inactivare, modificările de perete celular — existau cu mult înainte ca omul să înceapă să fabrice antibiotice. Rezistența este, în esență, o tehnologie evolutivă foarte veche.
„Tulpina Psychrobacter SC65A.3 poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, explică dr. Purcărea într-o declarație preluată de ProTV. Cercetătoarea atrage atenția că, dacă topirea gheții eliberează astfel de microbi, genele lor s-ar putea transfera la bacterii moderne.
Partea pe care puține articole o discută: implicația dublă
Majoritatea știrilor s-au oprit la titlul alarmant. Lucrul mai interesant e că bacteria are două fețe — una care sperie, una care poate ajuta.
Fața „utilă”
Pe lângă genele de rezistență, genomul Psychrobacter SC65A.3 conține 11 gene cu potențial antimicrobian propriu — adică gene care pot produce substanțe capabile să oprească creșterea altor bacterii, ciuperci sau virusuri. Într-o epocă în care descoperirea de antibiotice noi stagnează de decenii, orice sursă neexplorată e valoroasă. În plus, aproximativ 600 de gene din genomul bacteriei au funcții încă necunoscute, deci un rezervor real pentru cercetarea biotehnologică.
Fața îngrijorătoare
Peșterile de gheață din Apuseni nu sunt izolate de restul planetei. Schimbările climatice afectează deja ghețarii subterani — Peștera Scărișoara pierde volum vizibil de la un deceniu la altul. Dacă topirea continuă, microorganisme conservate milenii pot ajunge în apele freatice, în soluri și, indirect, în ecosistemele unde trăim noi.
Bacteriile transferă gene de rezistență între specii prin procese numite transfer orizontal de gene — conjugare, transducție, transformare. O bacterie inofensivă, eliberată din gheață, poate „dona” gene de rezistență unei bacterii patogene moderne. Asta nu e un scenariu de film SF, e un mecanism bine documentat în literatura de microbiologie.
Contextul global: de ce contează
Organizația Mondială a Sănătății avertizează de ani buni că rezistența antimicrobiană este una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică din secolul XXI. Conform datelor OMS, infecțiile rezistente la antibiotice cauzează peste 1,2 milioane de decese directe anual la nivel global, iar cifra totală asociată depășește 4,9 milioane.
În Europa, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a identificat mai mulți factori care accelerează fenomenul: îmbătrânirea populației, circulația transfrontalieră a agenților patogeni, utilizarea excesivă a antibioticelor și lacunele în igiena spitalicească. România se află constant în treimea europeană cu cele mai mari rate de rezistență.
Pe acest fundal, ideea că rezistența are și o componentă preistorică, „de fond”, nu scuză comportamentul medical greșit, dar adaugă o nuanță importantă: chiar dacă mâine am opri complet folosirea inadecvată a antibioticelor, o parte dintre mecanismele de rezistență ar continua să existe în natură, gata să fie împrumutate de bacteriile care ne afectează.
Ce urmează pentru cercetarea românească
Studiul e semnificativ și pentru că readuce în atenție contribuția cercetării românești la microbiologia internațională. Institutul de Biologie București colaborează de ani buni cu specialiști europeni pe proiecte legate de ecologia microbiană a mediilor extreme — peșteri, gheață, izvoare termale.
Următorii pași, indicați de autorii studiului, sunt aprofundarea funcțiilor acelor 600 de gene necunoscute și testarea substanțelor antimicrobiene pe care bacteria le produce natural. Dacă vreuna dintre ele se dovedește activă împotriva unor superbacterii actuale, am avea un candidat de medicament care literalmente a dormit 5.000 de ani într-o peșteră din Apuseni.
Întrebări frecvente
Este bacteria din Peștera Scărișoara periculoasă pentru oameni?
În starea ei actuală, bacteria Psychrobacter SC65A.3 nu este un patogen uman — nu provoacă boli direct. Riscul real identificat de cercetători este indirect: transferul genelor ei de rezistență către alte bacterii care ne afectează.
Se poate vizita Peștera Scărișoara?
Da, peștera este deschisă turiștilor în sectoarele amenajate. Zona Sala Mare, de unde a fost prelevată carota de gheață, este accesibilă doar pe baza unui acord special cu administrația rezervației, pentru a proteja ghețarul.
Ce este Psychrobacter?
Este un gen bacterian care reunește microorganisme adaptate la frig extrem. Specii din acest gen au fost găsite în gheața Antarcticii, în permafrost, în pește congelat industrial și în soluri polare. Unele tulpini pot cauza infecții oportuniste, dar majoritatea sunt inofensive.
Unde a fost publicat studiul original?
Studiul a apărut în revista științifică cu acces deschis Frontiers in Microbiology, sub coordonarea dr. Cristina Purcărea de la Institutul de Biologie București al Academiei Române.
Concluzie
Descoperirea din Scărișoara nu este un motiv de panică, dar nici o simplă curiozitate științifică. E o reamintire că mecanismele biologice complexe care ne complică viața astăzi au rădăcini adânci în istoria naturală a planetei. Și e, totodată, un argument în plus pentru protejarea peșterilor de gheață ca pe niște biblioteci vii — fragile, nerevenibile și mai utile decât părea.
Surse consultate:
• Observator News — 17 februarie 2026
• Știrile ProTV — 17 februarie 2026
• Adevărul — 2026
• TVR Info
• Organizația Mondială a Sănătății — Rezistența antimicrobiană
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice problemă de sănătate legată de infecții sau administrarea antibioticelor, consultați un medic specialist.
