Cum înjurau românii acum 73 de ani

0
67492

„România este un popor care se declară a fi cel mai religios din Europa. Religia este un element de identitate, de neam foarte puternic. Astfel, ea și-a făcut loc și în înjurăturile tradiționale, unde apar deseori dumnezei, sfinți, etc. Putem spune că există o trinitate în înjurăturille tradiționale, compusă din elemente sacre: mama, morți și Dumnezeu”.

Originea înjurăturilor moderne se pierde în negura timpurilor, însă Academia Română, sub patronajul Regelui Mihai, a avut inspirația să ne lase moștenire un document editat în 1942, unde sunt menționați „termenii considerați obsceni” acum aproape 80 de ani.

De fapt este un supliment al Atlasului Linguistic Român, unde în urma unui sondaj în rândul populației, s-a stabilit cum se se înjura, precum și diverse eufemisme pe regiuni.
Mulțumită Monicăi Busuioc, şefa Secţiei de Lexicologie a Institutului de Lingvistică al Academiei Române, am reușit să răsfoiesc valorosul document prăfuit.

Din el am aflat că în anii ’40, jumătatea de nord a țării folosea pentru înjurătură, cu precădere, termenul sudalmă, iar în cealaltă jumătate se folosea îjurătura. În unele regiuni echivalentul cuvântului înjurătură eraocară, blestăm, caromlaș, sovane.

La întrebarea „cum se mai înjură aici”, oamenii timpului au răspuns, printre altele: să-l omuoră dracu, sa-l calce iuda, sa-l bântuie călcătura; f***-ț tuarta cerului, kifla lu dumnezeu, pita, harhanghelii, maica precesta, sorele, beserica, troița; mînca-mn-ai camicu dim p**ă; f**ă dracu pi**a mîne-ta, bată dracu p**a-m mama vostă; calce-l nevoile; du-te-m p**a cui t-o făcutf**u-lu-suflitu mă-sî, f**u-d muierea-n c*r; mînca-l-ar frigurile; etc.

Citește și:  O femeie din China carea avea 20 de iubiţi a cerut de la fiecare câte un iPhone 7, apoi a vândut telefoanele şi le-a cumpărat o casă părinţilor

Hai să vedem care erau eufemismele de atunci ale cuvintelor care descriu organele genitale în funcție de regiune.

Astfel, „pentru organul genital al femeii” avem:

Crișana și Maramureș: veseleancă, născutu femeilor, trupu dila femeie, pantă, la muieri dîjos, naștire, trup, băbură, c*r

Banat: sramota, nașcerie, trup

Oltenia: cu*u, gaură, rușine instrumentu, vîlvă, aia, gaură

Centru: dă gășiht, unialta muierească, haia, pîntici, puică, mitră, javră

Muntenia: ocara iei, păsărică, poduabă, daravela, la trupi

Moldova: partea rușînuosâ dinainti, partea fumeiascâ di rușîni, vîjoiu, vulfâ, urîcunea

Dobrogea: srămuta, piraje, pipoașcă, vulvâ

Eufemisme pentru penis pe regiuni:

Crișana și Maramureș: vînă, ismene, țî să vede mațălie, hîdănie, hodrobrențile, hădărag, trup, scula uomului, sărsamu dănăinte

Banat: trup, mădulariu, sramota

Citește și:  Vom muri singuri, aici pe Pământ? Şansele ca o civilizaţie extraterestră să ne ajute sunt mici

Oltenia: mimbru, triabă, haia, ocară

Centru: născutu, pasărea uomului, semeremteșt, țiega uomului, marfa

Muntenia: membru, trupi, daravela, poduabă, rușîni

Moldova: puțca, partia rușinuoasâ dinainti, niembru, vînă, dănănaia

Dobrogea: rușinea, pardonu, strămuta

La întrebarea „are relații sexuale„, străbunicii nostri au răspuns: am avut sîmbră cu muierea, am avut pat, o umblă la ia, a lăcut lucru ăla care-l fac tăț omeni, o trage, să-mpreună, am țicnit, m-an dus săm petrec cu o muiere, bagu-mă-n tini, am șăduit cu-o femeie, sâ drăgostiesc, a lucrat cu-o foată, s-a avut bini cu ia, am avut păcat cu dâsa, etc.

Eufemisme pentru „c*rvar” erau: îmblă la muierili altora, blăstămat rău nărăvit, corhalău, uom dă i dragă lume, cîne, derbidieu, stricat de fomei, îi uom slab, umblăm blăstămățîi, landrău, flecar, etc.

Eufemisme pentru „a siluit-o„: o facut-o de rușine cu sîla, o pris-o cu puterea, o cufuluit-o, o necăjit-o fără voie, o-mblătit-o, i-o făcut triaba cu di-a musai, o făcut rîs dintr-însa, o f***t-o cu sîla, etc.

În Atlas am mai găsit și expresii din anii ’40 pentru masturbare: îi dă din mînă, ij baci p**a, bîrătură, ș-o freacă să-I viie sămânța, uo borăști, să friacă pă p**ă, mai frec p**a di scîndupa patului, fasi malahii, îi dă la gît ca să sloboază, îj gîdilă p**a cu mîna, etc.

Citește și:  De ce câinii îşi aşteaptă uneori stăpânii decedaţi şi ani de zile?

Pentru menstruațieare rînduri, soroc, pkișă sînge, regulă, curzere de sîze, sănătate, păcati fimeiești, îs hîde pă cămeșă, vine pă lună, boală lumiască, flori, să curăță, etc.

În ceea ce privește înjurăturile, am menționat doar câteva dintre „sudalmele” vremii, însă am remarcat că marea majoritate cuprinde termeni teologici.

Antropologul și directorul Departamentului de Sociologie de la SNSPA, Vintilă Mihăilescu, mi-a explicat de ce:
„România este un popor care se declară a fi cel mai religios din Europa. Religia este un element de identitate, de neam foarte puternic. Astfel, ea și-a făcut loc și în înjurăturile tradiționale, unde apar deseori dumnezei, sfinți, etc. Putem spune că există o trinitate în înjurăturille tradiționale, compusă din elemente sacre: mama, morți și Dumnezeu”.

Revenind la zilele noastre, Monica Busuioc, directorul Secţiei de Lexicologie a Institutului de Lingvistică al Academiei Române, spune că nu se așteaptă prea curând la o anchetă asemănătoare cu cea realizată de onorabila instituție în anii ’40.

Sursa: atlas-geografic.net

LĂSAȚI UN MESAJ