Ficatul gras te poate face să te simți rău și obosit: 6 semne la care trebuie să fii atent

Boala ficatului gras non-alcoolic, numită și boala ficatului gras, rezultă dintr-o acumulare de grăsime în ficat. Această boală încă puțin cunoscută afectează mai mult de 18% din populație. Foarte frecventă la diabetici sau la persoanele supraponderale, boala hepatică grasă non-alcoolică poate trece uneori neobservată și poate provoca o serie de complicații. Acest exces de grăsime acumulat în organul de filtrare poate crește riscul de probleme de sănătate.

Sponsored links

Potrivit profesorului Victor de Lédinghen, hepatolog la Spitalul Universitar Bordeaux, boala ficatului gras apare atunci când „picăturile de grăsime ajung în celulele hepatice și se acumulează acolo”. Acest fenomen provoacă inflamații și leziuni hepatice care pot trece neobservate un timp. Spre deosebire de boala ficatului gras, care este asociată cu excesul de alcool în ficat, boala ficatului gras provine din aportul alimentar al unui individ. O dietă bogată în grăsimi poate duce la creșterea trigliceridelor din sânge și va duce la îmbolnăvirea ficatului.

Ce cauzează boala ficatului gras non-alcoolic?

După cum spune profesorul Lawrence Serfaty, hepatolog, boala hepatică grasă nealcoolică se referă în principal la persoanele cu obezitate sau sindrom metabolic. De fapt, a alimentație prea bogată în calorii și în grăsimi și lipsa activității fizice pot face organismul rezistent la insulină. Însă, „când rezistența la insulină este mare, această grăsime abdominală inundă ficatul cu lipide transportate de vena portă”. Ficatul stochează apoi lipide care nu mai pot fi eliminate de organism.

Care sunt riscurile asociate cu excesul de grăsime în ficat?

Dacă răspândirea acestei boli îi îngrijorează pe specialiști, este pentru că poate provoca o serie de riscuri pentru sănătate. Boala ficatului gras non-alcoolic crește riscul accidentelor cardiovasculare, diabetului dar și cancerelor extrahepatice. În plus, această boală poate provoca inflamarea celulelor hepatice, ceea ce poate duce la necroză. Când boala se instalează, leziunile celulele hepatice pot forma fibroză care poate evolua spre ciroză, spune profesorul Vlad Ratziu, medic hepatolog. Astfel, boala poate evolua ducând la complicații grave precum sângerare digestivă, insuficiență hepatică sau encefalită hepatică. Mai mult, „aceste ciroze cresc riscul de cancer la ficat cu 2% pe an”, spune el.

Care sunt simptomele bolii ficatului gras?

Adesea, boala ficatului gras este considerată asimptomatică și greu de detectat de către cei care suferă de ea. Dar, în unele cazuri, pot apărea simptome revelatoare pentru a semnala această boală. Iată semnele care ar trebui să vă alerteze:

Sponsored links

– Oboseală neobișnuită: atunci când ficatul suferă de exces de grăsime, poate slăbi întregul organism și vei simți că nu mai ai energie.

– Dureri abdominale insuportabile: excesul de grăsime în organul hepatic poate provoca disconfort și durere pulsantă în abdomen

Într-un stadiu mai avansat, persoanele care suferă de boală pot observa:

– Umflarea abdomenului: numită și ascită, umflarea abdominală rezultă dintr-o acumulare de lichid în membrana care înconjoară viscerele abdomenului.

– Hepatomegalie: când ficatul și splina capătă mai mult volum fără niciun motiv aparent, acesta este un semn că ficatul este supraîncărcat cu grăsime.

– Înroșirea palmelor mâinilor: numită și eritromelalgie, acest simptom rezultă din reglarea hormonală deficitară la nivelul organului hepatic.

Sponsored links

– Îngălbenirea pielii și a ochilor: icterul este unul dintre cele mai revelatoare simptome ale cirozei.

Cum să preveniți boala hepatică grasă non-alcoolică?

 

– Pierde în greutate: după cum a indicat profesorul Lawrence Serfaty, medic hepatolog „o scădere în greutate de 5% până la 10% este suficientă pentru a regresa boala ficatului gras și a reduce fibroza”. Astfel, controlul greutății pare necesar pentru a reduce riscul de a suferi de boala ficatului gras.

– Concentrați-vă pe alimente sănătoase: fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele și grăsimile bune pot ajuta la limitarea riscului de îmbolnăvire. În plus, reducerea consumului de carne roșie, zahăr și grăsimi sunt, de asemenea, măsuri bune de adoptat.

– Exerciții fizice: practicarea unei activități fizice regulate nu numai că ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, ci și limitează depozitele de grăsime în ficat.

Sponsored links