Știința explică ce se întâmplă cu creierul cuiva care se plânge în fiecare zi

Advertisement

În ultimii 20 de ani, datorită dezvoltării rapide în sferele de imagistică ale creierului și neuroștiințe, putem spune acum cu siguranță că creierul este extrem de maleabil, capabil de re-inventare.

În multe privințe, neuroplasticitatea – un termen general care descrie schimbarea durabilă a creierului de-a lungul vieții unei persoane – este un lucru frumos.

Ne putem schimba creierul în a gândi pozitiv, așa că nu trebuie să ne simțim „blocați” într-un anumit moment al vieții nostre. Ne putem crește inteligența („I.Q.”). Și putem învăța abilități noi, care ne pot schimba viața în bine.

Dar din păcate există și o altă față a monedei, fiecare dintre noi își poate reproiecta creierul în rău! Din fericire, datorită capacității noastre de a învăța comportamente noi, credințe și obiceiuri bune, putem redresa din nou creierul pe un drum bun.

Advertisement

ATÂT OBICEIURILE BUNE CÂT ȘI CELE RELE SCHIMBĂ CREIERUL

Donald Hebb, un pionier timpuriu al neuroplasticității și neuropsihologiei, a spus: „Neuronii care trag împreună, se conectează”.

Dr. Michael Merzenich, recunoscut acum ca fiind probabil cel mai renumit neurolog din lume, a construit pe lucrarea lui Hebb, dovedind relația dintre gândurile noastre („neuronii care trag”) și modificările structurale din creier („conectați împreună”).

Printre numeroasele descoperiri ale Dr. Merzenich, aceasta poate fi cea mai importantă:„Experiențele, comportamentele, gândirea, obiceiurile, modele de gândire și modurile de a reacționa la tot ceea ce ni se întâmplă sunt inseparabile de modul în care creierul tău se conectează.”

Advertisement

Obiceiurile negative îți schimbă creierul în rău. Practicile pozitive îți schimbă creierul în bine.

A TE PLÂNGE CONSTANT TE POATE FACE SĂ DEZVOLȚI DEPRESIE

NEUROPLASTICITATE ȘI BOLI

Alex Korb, Ph.D., și autorul The Upward Spiral: “Folosirea științei pentru a inversa cursul depresiei”, a spus această afirmație profundă:

Advertisement

„În depresie, nu este nimic în neregulă cu creierul. Pur și simplu, reglarea specială a circuitelor neuronale creează tendința către un tipar de depresie. Are legătură cu modul în care creierul se ocupă de stres, planificare, obiceiuri, luarea deciziilor și alte zeci de lucruri – interacțiunea dinamică a tuturor acestor circuite. Și odată ce un model începe să se formeze, provoacă zeci de mici modificări în creier care creează o spirală descendentă.”

Neuroplasticitatea poate fi atât problema, cât și soluția.

A TE PLÂNGE CONSTANT DUCE LA MODIFICĂRI CEREBRALE NEGATIVE

Vom fi puțin mai specifici acum, discutând efectele comportamentelor negative – în special, când te plângi mereu – și modul în care aceste comportamente modifică structura creierului.

Advertisement

Știm cu toții că o persoană negativă continuu – este o persoană care nu este niciodată mulțumită de nimic și de nimeni.

Oamenii negativi se plâng întotdeauna. Mai rău, ei nu vor vrea niciodată să-și păstreze gândurile negative și sentimentele doar pentru ei, ci vor căuta un participant la care se vor plânge și vor descărca toată negativitatea asupra lui.

Fără îndoială că ei își enervează cu ușurință atât prietenii cât și familia, dar nu trebuie să fie pedepsiți, ci înțeleși.

Desigur, ne plângem cu toții din când în când. De fapt, cercetătorii de la Universitatea Clemson au demonstrat empiric că toată lumea se plânge ocazional. Diferența este că unii o fac mult mai des decât alții.

Advertisement

CEI CARE SE PLÂNG CONSTANT SE ÎMPART ÎN 3 CATEGORII:

CEI CARE SE PLÂNG DEOARECE CAUTĂ SĂ PRIMEASCĂ ATENȚIE:

Aceștia sunt oameni care caută atenție prin felul lor de a se plânge despre orice. Se gândesc mereu la modul în care au făcut ceva mai rău decât oricine altcineva. În mod ironic, oamenii raționali sunt capabili să ignore persoana care se plânge constant în loc să risipească energia mentală, concentrându-se pe negativitatea lor.

CEI CARE SE PLÂNG ÎN MOD CRONIC:

Advertisement

Acești oameni trăiesc într-o stare de plângere constantă. Nu văd nimic bun în viața lor și tot ce fac e să se plângă și iar să se plângă.

CEI CU UN I.Q. FOARTE MIC

Acești oameni cu un coeficient de inteligență foarte mic nu sunt interesați de perspectiva, gândurile sau sentimentele tale. Ești o căsuță de rezonanță, un perete de cărămidă pentru ei. Ca atare, ei vor arunca în tine cu toate gândurile lor negative și cu toate nemulțumirile pe care le au.

AȘADAR, ESTE CREIERUL DE VINĂ?

Advertisement

Răspunsul este da, (mai tot timpul). E bine de știut că majoritatea oamenilor negativi nu vor să se simtă așa. Cine ar vrea așa ceva? Este vina lor, dar mulți nu conștientizează starea în care și-au adus creierul.

Comportamentele dăunătoare, cum ar fi plângerea, pot fi schimbate dacă creierului i se permite să se bucure și să vadă și o parte bună a lucrurilor. Gàndurile bune vor modifica inevitabil procesele de gândire. Gândurile alterate, negative, duc la modificarea convingerilor, ceea ce duce la o schimbare a comportamentului.

În plus, creierul nostru posedă ceva numit părtinire a negativității. În termeni simpli, tendința de negativitate este tendința creierului de a se concentra mai mult pe circumstanțe nefavorabile decât pozitive.

Dr. Rick Hanson, neurolog, și autor al Buddha’s Brain, explică tendința de negativitate:

Advertisement

„Stimulii negativi produc mai multă activitate neuronală decât cei pozitivi”. De asemenea, sunt percepuți mai ușor și mai repede. ”

Repetiția este mama tuturor învățăturilor. Când ne concentrăm în mod repetat asupra negativului plângându-ne, activăm neuronii responsabili de tendința de negativitate.

NE CREĂM COMPORTAMENTUL NEGATIV PRIN REPETARE.

Nu este posibil să fim „fericiți” tot timpul – și nu ar trebui să încercăm. Este crucial să procesăm sentimentele în mod natural pe măsură ce apar. Ar trebui totuși să luăm măsuri concrete pentru a contracara gândirea negativă.

Cercetările au arătat în repetate rânduri că afirmațiile, meditația și atenția sunt probabil cele mai puternice instrumente pentru combaterea negativității.

Cercetătorul în psihologie pozitivă Barbara Fredrickson și colegii săi de la Universitatea din Carolina de Nord au arătat că oamenii care meditează zilnic au mai multe emoții pozitive decât cei care nu fac asta.

În urma unui experiment de trei luni, echipa lui Fredrickson a remarcat că „persoanele care meditau zilnic au continuat să manifeste atenție sporită, un scop în viață, sprijin social și scăderea simptomelor bolii”.

După ce ați învățat elementele de bază ale meditației, care implică concentrarea asupra respirației, creați un program zilnic de meditație. Într-adevăr, doar 15-20 de minute de meditație zilnică pot face o mare diferență în viața ta și pot crește capacitatea creierului tău. Și veți fi mai bine echipați pentru a rezista tentației de a vă plânge.

Advertisement
Advertisement