Vindecarea bolilor autoimune: Cum să vă refaceți sistemul imunitar și să reduceți inflamația din organism

Bolile autoimune afectează peste 250 de milioane de oameni din întreaga lume și mulți alții suferă de afecțiuni inflamatorii cronice. Având în vedere că trăim într-o lume care pune multă presiune asupra corpului nostru, nu este de mirare că ne-am îmbolnăvit atât de mult.

Vindecarea bolilor autoimune necesită să aruncați o privire atentă la alimentația și stilul de viațăpe care le aveți – ceva ce medicina nu ia în considerare niciodată. Bolile autoimune sunt tratate cu medicamente puternice de suprimare a sistemului imunitar, nu prin tratarea cauzei.

Reducerea inflamației și vindecarea bolilor autoimune necesită puțină muncă – dar merită pentru a avea un organism care funcționează sănătos.

Ce este boala autoimună?

Boala autoimună este o tulburare a sistemului imunitar. În mod normal, sistemul imunitar al corpului tău te protejează de boli și infecții, dar dacă ai o boală autoimună, sistemul tău imunitar atacă din greșeală celulele sănătoase din corpul tău. Pacienții cu boli autoimune au frecvent anticorpi neobișnuiți care circulă în sângele lor care vizează propriile țesuturi ale corpului.

Exemple de boli autoimune includ:

– boala Addison – boala
celiacă
– boala Crohn
– endometrioza
– fibromialgia
– boala Graves
– sindromul Guillain-Barre
– tiroidita Hashimoto
– cistita interstițială
– sindromul intestinului permeabil
– lupusul
– boala meniere – boala
cronică
– Scleroza multiplă
– Narcolepsie
– Psoriazis
– Sindromul picioarelor neliniștite
– Artrita reumatoidă
– Sclerodermie
– Diabet zaharat tip 1
– Colită ulcerativă
– Vitiligo

Lista nu se termină aici și, include peste 100 de boli autoimune diferite.

Din păcate, multe boli autoimune apar lent și abia până când începem să experimentăm o multitudine de simptome diferite ne dăm seama că avem o boală autoimună. Drumul către un diagnostic poate fi, de asemenea, lung și frustrant – poate dura peste cinci ani pentru a primi un diagnostic oficial că ai o boală autoimună.

O persoană obișnuită merge la cel puțin șase medici înainte ca autoimunitatea să fie diagnosticată – în principal pentru că simptomele pot fi vagi și pot indica alte afecțiuni la scară mai mică.

Cum îți poți da seama dacă suferi de simptome de boală autoimună? Este posibil să aveți:

– Dureri de cap
– Anxietate
– Ceață cerebrală
– Probleme cu deficitul de atenție
– Erupții cutanate pe corp, umflături roșii pe pielea feței și piele roșie fulgoasă
– Acnee
– Rozacee
– Eczeme
– Psoriazis
– Dermatită
– Alergii
– Astm
– Gură uscată
– Frecvent răceli
– Probleme tiroidiene care pot indica boala lui Hashimoto sau boala Graves
– Oboseală sau hiperactivitate
– Creștere sau scădere în greutate
– Senzație generală de proastă dispoziție
– Anxietate
– Dureri și slăbiciune musculară
– Rigiditate și durere
– Senzație de oboseală
– Epuizare
– Crampe de stomac
– Tulburări digestive
– Gaze
– Stomac umflat
– Diaree
– Constipație

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome – nu le ignorați! Ai un singur corp și trebuie să ai grijă de el.

Inflamație cronică și bolile autoimune

Inflamația cronică și bolile autoimune sunt strâns legate între ele. În timp ce boala autoimună este adesea asociată cu niveluri ridicate de inflamație în organism, cineva ar putea avea o afecțiune inflamatorie cronică fără a avea autoimunitate.

O afecțiune inflamatorie cronică apare atunci când există un fel de declanșator (cum ar fi polenul, particulele alimentare, substanțele chimice etc.) care inițiază un răspuns inflamator care implică o schimbare progresivă a tipului de celule prezente la locul inflamației. Ceea ce se întâmplă în continuare este distrugerea și repararea simultană a țesutului, cum ar fi mucoasa intestinală, vasele de sânge, sinusurile, plămânii, articulațiile etc. Acest lucru ar crea afecțiuni inflamatorii cum ar fi astmul, alergiile, bolile de inimă, bolile inflamatorii intestinale, osteoartrita și multe altele.

Când o afecțiune este caracterizată de autoimunitate, celulele albe din sânge produc un anticorp specific pentru a viza un anumit țesut sau enzimă dintr-un țesut al corpului. De exemplu, boala celiacă se întâmplă atunci când glutenul din alimente determină sistemul imunitar să atace mucoasa intestinului subțire. Ca parte a acestui atac greșit, sistemul tău imunitar creează anumite proteine ​​numite anticorpi, deoarece consideră glutenul (proteinele găsite în grâu, secară și orz) ca o amenințare.

Deci, în cazul afecțiunilor inflamatorii cronice, afectarea țesuturilor rezultă ca un efect indirect al procesului inflamator, prin care în cazul bolii autoimune, afectarea țesuturilor rezultă ca un efect direct al procesului inflamator.

Sistemul imunitar și bolile autoimune

Pentru a reduce inflamația și autoimunitatea, trebuie să vă echilibrați sistemul imunitar pentru a stabili toleranța imună.

Toleranța imună este „starea de lipsă de răspuns a sistemului imunitar la substanțe sau țesuturi care au potențialul de a induce un răspuns imunitar.” Acest lucru permite organismului să creeze un proces inflamator mai precis, astfel încât să nu existe leziuni tisulare semnificative.

Un sistem imunitar sănătos depinde de o bună comunicare și de modele de reglare, care sunt necesare pentru vindecarea bolilor autoimune.

O categorie de celule imunitare foarte importante, numite celule T reglatoare, sunt produse în timus. Aceasta include celulele T helper, celulele T citotoxice, celulele T ucigașe și celulele T supresoare. Fiecare dintre aceste celule este produsă astfel încât să fie în echilibru una cu cealaltă – adică dacă nu aveți o boală autoimună.

Un test folosit pentru a analiza echilibrul celulelor T reglatoare este testul CD4:CD8. Celulele T helper sunt în categoria CD4, în timp ce celulele T supresoare sunt în categoria CD8. Rezultatul acestui echilibru poate spune cuiva cât de imunitar tolerant este corpul său.

Dacă celulele T helper, citotoxice și ucigașe sunt crescute, există un risc crescut de a dezvolta afecțiuni inflamatorii cronice și autoimunitate. Dacă organismul are celule supresoare imune crescute, sistemul imunitar va fi ulterior destul de slab, făcând individul mai susceptibil la infecție.

8 Pași pentru vindecarea bolilor autoimune

Din fericire, există multe lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta sistemul imunitar. Și începând cu intestinul, care este numărul unu (la urma urmei, peste șaptezeci până la optzeci la sută din țesutul tău imunitar este localizat în sistemul tău digestiv!).

1. Vindecă-ți intestinul

Studiile publicate în reviste precum The Lancet, British Medical Journal și International Journal of Gastroenterology au sugerat că bolile autoimune provin din intestinul permeabil. Intestinul permeabil sau „permeabilitatea intestinală” este o afecțiune prin care mucoasa intestinului subțire este deteriorată, determinând particulele alimentare nedigerate și deșeurile toxice „scurgerea” prin intestine și în fluxul sanguin.

Dacă nu rezolvi sindromul intestinului permeabil, atunci nu vei putea să-ți schimbi starea.

2. Încorporați alimente pentru eliminarea metalelor grele

Metalele grele pot provoca, în timp, autoimunitate. Expunerea la metale și substanțe chimice toxice vă poate deteriora sistemul imunitar și alte celule din organism, ducând la multe tulburări și simptome diferite, inclusiv autoimunitatea.

Când un metal greu intră în corpul nostru, el modifică structura chimică a ADN-ului și ARN-ului nostru. Acest lucru schimbă în esență structura țesuturilor corpului nostru, atât de mult încât corpurile noastre văd țesutul deteriorat ca pe o substanță străină. Corpul atacă apoi noul țesut (străin), rezultând un atac autoimun.

Dacă vrei să-ți detoxifiezi corpul de metale grele (toți le avem), atunci concentrează-te pe aceste alimente:

– Chlorella
– Spirulină
– Coriandru
– Afine sălbatice
– Argilă bentonită
– Atlantic dulse
– Cărbune activ
– Pulbere de iarbă de orz

3. Eliminați alergenii alimentari

Eliminarea alergenilor alimentari este unul dintre cei mai importanți pași în vindecarea intestinului și prevenirea autoimunității. Scopul este de a scăpa de lucrurile care afectează negativ mediul tractului gastrointestinal, cum ar fi alimentele inflamatorii, alcoolul, cofeina și medicamentele (cum ar fi antibioticele).

Alimentele inflamatorii, cum ar fi lactatele, porumbul OMG, soia, ouăle, prăjelile, grâul, zahărul rafinat și carbohidrații, carnea roșie, uleiurile vegetale foarte procesate, alcoolul, precum și aditivii și conservanții trebuie evitate.

Alimentele care provoacă inflamație daunează țesutul epitelial, care este țesutul intestinal. Această deteriorare poate provoca permeabilitatea intestinală (denumită intestin permeabil), deoarece creează mici găuri în mucoasa intestinală.

Dacă doriți să creați toleranță imunitară, va trebui să eliminați orice sensibilitate alimentară (alimente care provoacă inflamație) până când intestinul dumneavoastră are timp să se vindece (acest lucru poate dura ani).

4. Suplimentare

Există câteva suplimente pe care oricine are inflamație cronică sau boli autoimune ar trebui să le ia zilnic. Chiar și persoanele care doresc să evite aceste probleme ar trebui să ia următoarele:

Vitamina D este prima vitamina pe care toată lumea ar trebui să o ia (sub formă de vitamina D3, sau chiar mai bine, din expunerea la soare). Vitamina D este un hormon care are capacitatea de a activa peste 1.000 de gene în organism. Toate celulele imune majore au receptori de vitamina D și sunt capabile să sintetizeze metabolitul activ al vitaminei D. Studiile au arătat că persoanele cu deficit de vitamina D sunt mai predispuse la dezvoltarea de boli autoimune și au o susceptibilitate crescută la infecții.

Glutationul, „antioxidantul principal”, este un alt element esențial necesar pentru o funcție imunitară sănătoasă. Funcția principală este de a ne proteja ADN-ul și joacă, de asemenea, un rol foarte important în stabilirea toleranței imune. De fapt, s-a demonstrat că glutationul îmbunătățește funcția celulelor T și modulează activitatea imună – făcându-l esențial pentru reducerea leziunilor tisulare asociate cu inflamația și reacțiile imune.

Probioticele sunt un alt supliment important pe care toată lumea ar trebui să îl ia pentru a ajuta la creșterea nivelului de bacterii sănătoase din intestin. Probioticele ajută la refacerea bacteriilor bune din intestin – așa că, dacă ați avut vreodată o perioadă în care ați luat antibiotice, cu siguranță veți avea nevoie de probiotice pentru a vă reface bacteriile intestinale. Bacteriile bune vor reduce bacteriile dăunătoare, vor inhiba creșterea excesivă a drojdiei, vor reduce inflamația și vor îmbunătăți simptomele intestinului permeabil.

Zincul, deși se găsește în cantități mici în alimentele pe care le consumăm, pur și simplu nu este suficient atunci când încercați să vă vindecați de o tulburare a sistemului imunitar. Zincul este un nutrient esențial pentru funcționarea sănătoasă a sistemului imunitar. Ajută la susținerea glandei timus și la formarea celulelor T helper, care sunt vitale pentru un sistem imunitar puternic și sănătos. Când nivelurile de zinc sunt scăzute, glanda timus se poate atrofia, ceea ce duce la o maturare slabă a celulelor T helper și la un dezechilibru în ramurile Th1 și Th2 ale sistemului imunitar. Acest dezechilibru contribuie la inflamația cronică și la bolile autoimune.

5. Învață să elimini stresul

Stresul înrăutățește răspunsul imunitar, așa că ultimul lucru de care aveți nevoie atunci când încercați să vă vindecați de o afecțiune autoimună este stresul constant. Debutul a cel puțin 50% din tulburările autoimune a fost atribuit „factorilor declanșatori necunoscuți”, care sunt, fără îndoială, stresul fizic și psihologic. Multe studii au descoperit, de asemenea, că o proporție mare (peste 80%) dintre pacienți au raportat un stres emoțional neobișnuit înainte de debutul bolii.

Încercați să utilizați câteva tehnici relaxante de destresare, cum ar fi yoga, respirație profundă, biofeedback sau masaj. Exercițiul (menționat mai jos) este o altă activitate excelentă pentru ameliorarea stresului. Ieși în aer liber și conectează-te cu natura. A fi în natură te ajută să încetinești și să apreciezi lucrurile mărunte.

6. Fă sport în mod regulat

După cum am menționat mai sus, exercițiile fizice sunt o activitate excelentă pentru ameliorarea stresului, care, prin urmare, elimină stresul din sistemul imunitar. Dacă sunt efectuate corect, exercițiile fizice pot ajuta la reducerea inflamației și a durerii cauzate de inflamație.

Exercițiile fizice au fost documentate de numeroase studii medicale că au un impact pozitiv major asupra reducerii simptomelor tulburărilor autoimune precum fibromialgia și boala Lyme.

Nu contează ce exercițiu faci. Dacă preferați să mergeți pe jos, faceți plimbări. Dacă îți place să ridici greutăți, ridică greutăți. Orice poți face, fă-o!

7. Încorporați alimente care vindecă organismul

În timp ce eliminați alimentele inflamatorii, asigurați-vă că le înlocuiți cu alimente care vindecă organismul. Adăugați ingredientele esențiale pentru o digestie și o absorbție adecvate. Acestea includ alimente precum verdeață cu frunze verzi, semințe de chia bogate în omega-3, fructe coapte (cum ar fi banane, avocado, mango, ananas, papaya, fructe de pădure), legume rădăcinoase (cum ar fi cartofi dulci, morcovi și sfeclă), ierburi vindecătoare (cum ar fi coriandru, mărar și busuioc) și alte legume precum castraveții și țelina.

Toate aceste alimente susțin un organism care funcționează sănătos și sunt bogate în enzime atunci când sunt consumate crude. Alimentele integrale pe bază de plante sunt, de asemenea, antiinflamatoare, așa că, dacă sunt o parte majoră a dietei tale, corpul tău se va vindeca din interior spre exterior.

8. Echilibrează-ți zahărul din sânge

În timp ce consumați alimente întregi, dieta pe bază de plante va ameliora în mod natural orice probleme de zahăr din sânge pe care le puteți avea, este totuși important de menționat. Nivelul crescut de zahăr din sânge reduce puterea și tonusul sistemului imunitar. Când se întâmplă acest lucru, favorizează inflamația cronică ca o modalitate de a prioritiza supraviețuirea. Dacă doriți să vă mențineți nivelurile de inflamație scăzute, mențineți glicemia echilibrată.

Dacă aveți de gând să mâncați fructe, asigurați-vă că mâncați și fructe verzi pentru a încetini metabolizarea zahărului. Păstrați grăsimile din dieta dumneavoastră la un nivel minim (și stați departe de grăsimile animale) pentru a vă asigura că insulina poate ajunge și alimenta în mod eficient celulele din corpul dumneavoastră. De asemenea, puteți încorpora condimente precum scorțișoara pentru a îmbunătăți sensibilitatea receptorilor de insulină. Consumul de mese mai mici și mai frecvente pe parcursul zilei vă poate menține, de asemenea, nivelul de zahăr din sânge echilibrat.

Amintiți-vă să vă întrebați întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte de a opri sau schimba medicamentele sau de a încerca noi strategii de sănătate. De asemenea, recomand cu căldură să cereți părerea unui medic pregătit în medicină funcțională sau unui medic naturist în cazul în care aveți o afecțiune persistentă.